Despre insolventa, faliment si reorganizare judiciara
Semnificatia
termenilor
1) Procedura insolventei este
acea procedura legala care se deschide, la cererea debitorului sau a
creditorilor, in cazul in care o societate se afla in stare de insolventa.
Conform legii, starea de insolventa reprezinta acea stare a patrimoniului unei
societati care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti
disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile.
2) Procedura falimentului reprezinta
procedura de insolventa care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii
acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din
registrul in care este inmatriculat.
3) Procedura de reorganizare
judiciara este procedura de insolventa care se aplica
debitorului in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de
plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea,
implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate
sa prevada, impreuna sau separat:
a) restructurarea operationala si/sau financiara a
debitorului;
b) restructurarea
corporativa prin modificarea structurii de capital social;
c) restrangerea
activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului.
Diferente
Procedura insolventei este o procedura “umbrela” care include si procedura de
reorganizare si/sau pe cea de faliment. Prin urmare, relatia dintre celelalte
doua sub-proceduri (faliment si reorganizare), pe de o parte, si procedura
insolventei, pe de alta parte, este cea de la parte la intreg.
Astfel, in cazul in care o societate este in stare de insolventa, cu privire la
aceasta se deschide “procedura insolventei”.
Dupa momentul deschiderii acestei proceduri de insolventa urmeaza, de regula, o
perioada de timp (denumita “perioada de observatie”) in care administratorul
judiciar analizeaza situatia juridica si patrimoniala a societatii pentru a
determina daca sunt perspective reale pentru salvarea societatii, pe baza
unui plan de reorganizare, sau, dupa caz, daca societatea trebuie lichidata,
deoarece aceasta nu mai poate fi revitalizata.
Dupa finalizarea analizei de catre administratorul judiciar, creditorii societatii
vor decide (a) daca se va incerca
salvarea societatii, prin reorganizare judiciara, sau (b) daca se va trece la lichidarea societatii.
In cazul in care se aproba reorganizarea societatii, procedura insolventei va
intra intr-o noua etapa – faza de “reorganizare judiciara”. Desi cu privire la
aceasta faza legea foloseste expresia de “procedura de reorganizare”, putand
crea impresia ca aceasta ar fi o procedura distincta de cea de “insolventa”, in
fapt, asa cum a fost aratat mai sus, aceasta “procedura de reorganizare”
reprezinta doar o etapa din cadrul “procedurii de insolventa”.
In cazul in care nu se aproba reorganizarea societatii sau, dupa caz, desi se
aproba o astfel de reorganizare, aceasta esueaza, societatea va intra in faza
de faliment. La fel ca in cazul reorganizarii, legea foloseste denumirea de
“procedura” de faliment, creand impresia ca aceasta este o procedura diferita
de cea de insolventa. Cu toate acestea, falimentul reprezinta doar o faza,
posibila, dar nu obligatorie, a procedurii de insolventa.
Prin urmare, in cazul in care o societate este in faliment, putem spune ca
aceasta este in insolventa, insa reciproca nu este valabila; daca o societate
se afla in procedura de insolventa, nu inseamna neaparat ca aceasta este si in
faliment, dimpotriva, este posibil ca societatea respectiva sa se afle in faza
de reorganizare si sa scape cu succes din procedura de insolventa.